Este o probă practică individuala, similara cu cea de la METc dar de o complexitate sporita. Un bilet se bazeaza in general pe cunostinte de la mai mult de o lucrare. Pe bilet este desenată schema circuitului dorit (nu se cere memorarea schemelor), dar relațiile de calcul aferente, de ex. frecventa de tăiere a filtrului, expresia defazajului, rezolutia CNA, etc, trebuie cunoscute de catre student.

Nu este permis accesul cu nici un fel de material ajutator. Atentie! studentii vor avea asupra lor un act de identitate emis de catre stat.

Exemple de bilete:

• se da un circuit gata facut, gen CAN, convertor U-F etc, la care trebuie facuta atît o masuratoare specifica circuitului, cît si masurari cu LCR-metrul asupra componentelor (si calcule aferente cum ar fi Q, etc), sau masurari cu osciloscopul pe semnalul de intrare/iesire
• se cere realizarea pe placa a unui filtru FTS sau FTJ RC (folosit ca filtru sau ca divizor compensat pentru osciloscop), filtru trece-banda RLC (vezi exemple inclusiv în temele 1 si 2 de la sfirsitul lucrarii 2). Se masoara valorile componentelor, frecventa de taiere/banda de trecere la 3dB, defazajul intre intrare si iesire printr-o metoda anume, atenuarea, etc. Se compara valoarea masurata cu cea calculata, se determina erorile;
• se cere realizarea pe placuta a unui circuit studiat, gen CNA R-2R, amplificator EC, ohmetru cu AO, generator de trepte cu numarator etc. Se masoara componentele si semnalele de la intrare/iesire, factorul de distorsiuni, etc; se vizualizeaza pe osciloscop anumite semnale, se stabilesc reglajele de sincronizare, se calibreaza montajul etc.
• se vizualizeaza si se masoara anumiti parametri specifici (timp de crestere, spectru FFT, etc) ai unui semnal cu osciloscopul, în diferite moduri de lucru. Se determina frecventa de esantionare, frecventa Nyquist etc.

Precizare: asa cum am mai spus, laboratorul este o activitate practica, nu teoretica; pentru cunoasterea teoriei sinteti notati la examen, nu la laborator. De aceea, nu se va nota simpla cunoastere a unei formule, ci aplicarea acesteia! (de exemplu: studentul scrie formula erorii, dar nu calculeaza efectiv eroarea, cerind insa puncte pentru ca "a scris corect formula").

Atentie! Intra în responsabilitatea studentului, ca viitor inginer, sa rezolve eventualele probleme marunte de conectica. Va vom schimba la cerere cablurile/piesele care se defecteaza sau pe care le considerati suspecte de a fi defecte. Ne-realizarea montajului sau a masuratorilor nu poate fi "scuzata" de o astfel de defectiune, de exemplu un cablu intrerupt, descoperita în momentul notarii, si pe care nu ne-ati semnalat-o spre remediere în timp util!
Toate aceste defectiuni tipice sînt foarte usor de detectat, totusi unii studenti masoara zgomot în loc de semnal (deoarece cablul de la generator este intrerupt), etc. Depanarea (troubleshooting-ul) propriului montaj, în caz ca nu functioneaza, este una din abilitatile cele mai importante, pe care studentul o dobindeste în cadrul laboratoarelor.

Starea placii de test si a cablurilor este cea lasata de colegii dinainte si nu poate fi garantata. Citeva defecte tipice, pe care trebuie sa le remediati voi, sînt:

• piese lipsa, piese cu terminale rupte, sau de valori gresite (se abat mult fata de schema de pe bilet) - cereti schimbarea lor!
• suruburile de la conexiunile placii de test strinse incomplet sau strinse pe izolatia de plastic a firului, astfel incit firul nu face contact, sau face contact intermitent - stringeti suruburile inainte sa incepeti masuratorile!
• fir insuficient desizolat si infipt intr-un orificu al placii pe o distanta insuficienta (2-3mm) - desizolati voi-insiva sau luati alt fir de pe catedra!
• contact prost la o banana/crocodil a multimetrului (se determina usor facind scurt intre crocodili pe modul ohmetru);
• lipsa tensiunii la sursa de c.c. sau desprinderea unui fir la mufa acesteia (sursa trebuie, obligatoriu, masurata cu voltmetrul);
• contact prost la un cablu coaxial (se determina aplicind un semnal direct de la generator la osciloscop si observind daca apare pe ecran, sau cu ohmetrul)

Aveti grija sa nu faceti următoarele greșeli uzuale:

• erori de setare a aparatelor, des intilnite: osciloscop setat pe PROBE 10x, cuplaj AC la masurarea componentei continue, folosirea ieșirii CH2 cînd se reglează parametrii CH1 la generator (sau invers)
• iesirea generatorului este activa doar daca apasati butonul Output !
• lasarea montajului fara masa, de exemplu folosind cele 2 rinduri lungi de gauri din partea de sus/jos a placii de test nu sint conectate intre ele; deci, daca legati masa de la surub la rindul cel mai de jos, nu conectati piesele la rindul de sus!
• la orice fel de filtru (FTS, FTJ etc), ne-conectarea masei inseamna ca în loc de filtru, avem o simpla componenta serie (R sau C), ceea ce va duce la masurarea frecventei de taiere a cablului, nu a filtrului (ceva de ordinul sutelor de KHz - MHz). în general, pentru a va asigura ca ati facut bine filtrul, faceti un test rapid schimbind frecventa la citeva valori foarte diferite (sute de Hz-Khz-10KHz); daca tensiunea de la iesire nu se modifica semnificativ, aveti o problema.
• nu confundati bobinele cu rezistentele întrucît aspectul fizic este similar! Daca sinteti nesiguri, masurati-le la LCR-metru. Dacă le măsurați la ohmetru, valoarea în ohmi va fi mică
• verificati cu degetul daca o componenta activa se incalzeste, daca da, opriti imediat alimentarea si verificati schema! (probabil polaritatea e gresita, sau aveti un pin de iesire al unui C.I. direct la masa, etc).

Atentie: urmatoarele greseli sint considerate inacceptabile si vor duce la obtinerea automata a notei 4 la colocviu:

• realizarea montajului cu erori foarte grave, cum ar fi: punerea unei piese în scurt-circuit (prin infigerea terminalelor în acelasi rind de gauri), lasarea unor componente complet izolate intre ele, etc, sau ne-realizarea de loc a montajului
• incercarea de a masura un circuit cu componente active ne-alimentat de la sursa de c.c., sau în general a unui montaj neconectat la sursa de semnal
• alimentarea de la sursa de c.c. cu polaritatea inversa (ceea ce implica riscul distrugerii componentelor active)
• punerea în paralel a sursei de c.c. cu generatorul de semnal (ceea ce implica riscul distrugerii etajului de iesire de la generator)
• incercarea de a masura un semnal cu un aparat total nepotrivit scopului, cum ar fi masurarea tensiunii de c.c. cu milivoltmetrul de c.a., etc.
• inabilitatea de a masura parametrii de baza ai unui semnal (amplitudinea, perioada) folosind osciloscopul fara a folosi meniul "Measure", sau de a vizualiza semnalul în mod relevant fara a folosi butonul "Autoset", de exemplu: afisarea unui zgomot de citeva zeci de mV în locul semnalului care are citiva volti, incercarea de a masura timpul de crestere cind pe ecran se vad 2 perioade, etc.

Studentii trebuie sa vina cu calculatoare stiintifice (nu cu 4 operatii, nu telefoane), care nu se pot transfera intre ei în timpul colocviului !

Inapoi