Desfasurarea examenului (seria 1F)

Studentii intra individual, la proba orala si la cea practica; unii studenti vor incepe cu proba teoretica si altii cu cea practica. Este obligatorie sustinerea probei practice in sesiunea de vara! In sesiunea de restante, nu vor exista zile de pregatire in lab, deci oricum în vară sînteţi în "forma maximă" referitoare la lab. Daca ati luat mai puţin decît nota minima la proba orala sau cea practică, intrati in continuare la cealalta proba, şi re-daţi în toamnă doar cea pe care nu aţi promovat-o, nu ambele probe (aceasta e politica la seria mea; poate diferi la alte serii).

• La proba orala, subiectele vor fi pe bilete; fiecare student va pregati subiectele pe foaie un anumit timp, apoi voi corecta partea de calcul de faţă cu studentul, si îl voi pune sa justifice rezolvarile facute si sa-mi dea oral toate explicatiile cerute (nu se vor scrie explicatii pe foaia de examen, doar calcule). Nu se va puncta o problemă cu rezultatul final corect dar calculul greşit, sau una la care studentul nu poate justifica cum a obţinut rezultatul. Învăţarea pe dinafară a rezultatului unei probleme (de exemplu, toate cele 8*2*2 relaţii de echilibru şi gradare a punţilor de c.a.) nu este credibilă. De asemenea, trebuie să ştiţi ce este fiecare termen din rezolvarea pe care o scrieţi, întrucît notaţiile nu sînt neapărat standard; de exemplu tf, tc, ti, tm, tv, ty pot fi, toate, prescurtări pentru un timp de creştere (sau de front), dar care ?

• La proba practica, studentul va primi niste componente pe care sa le masoare, apoi cu ele va trebui sa faca un montaj pe placa de test (dupa o schema data pe bilet; sînt montajele cunoscute si făcute la laborator, gen FTS, FTJ, punte, etc) si sa faca anumite masuratori relative la functionarea montajului: masurarea frecventei de taiere, aducerea puntii la echilibru etc. Semnalul de intrare/ieşire trebuie ajustat, respectiv măsurat cu unul sau mai multe aparate de la masă.

Ce nu trebuie invatat pentru examen

• schemele; acestea se vor da desenate pe bilet
• denumirile particulare (de ex. care e puntea Logan, care e puntea Owen etc)
• valorile numerice, de ex. cît e precizia măsurării frecventei cu OCXO faţă de TCXO (dar in general trebuie stiut care schema e mai precisa dintre mai multe scheme, şi de ce)
• structura capitolelor si paragrafelor (de exemplu de stiut tot ce trebuie scris la capitolul "Canalul X" întrucît nu se va da acest gen de subiecte de toceală, care constau in reproducerea unui anumit paragraf din curs); din fiecare capitol/paragraf se vor da întrebari sau aplicaţii concrete, punctuale.

Ce/cum trebuie invatat pentru examen

• înţelese schemele şi explicaţiile de pe fiecare slide
• rezolvate toate seturile de probleme (teme); ele sînt aproape esenţiale pentru înţelegerea cursului; majoritatea subiectelor de pe bilete sînt identice sau asemănătoare cu temele.
• dat testele online, întrebat profesorul ce s-a greşit
• făcut laboratorul, văzut pe fişele date înapoi ce s-a greşit, refăcut măsurătorile greşite; ştiut răspunsurile la toate întrebările de pe fişe, întrucît unele apar şi la proba practică.

Exemple de subiecte

Fiecare subiect va avea citeva subpuncte scurte, de obicei independente intre ele, care sa ilustreze intelegerea unui anumit concept. In general nu va fi o granita precisa intre "teorie" si "problema". De exemplu:

• Aplicatii de calcul de tipul celor notate "aplicatie" pe slide-uri
• Intrebari de tipul celor notate "Q" pe slide-uri, sau in general intrebari de genul: care este avantajul metodei X faţă de Y, dcind se foloseste cutare solutie în locul alteia, etc
• Exerciţii şi probleme asemănatoare cu temele sau cu cele propuse la sfîrşitul lucrărilor de laborator

Exemple concrete:

• Se da schema unui circuit studiat; explicati rolul circuitului si eventual al unor blocuri componente, desenati formele de unda asociate functionarii schemei in conditii date.
• Se da un semnal periodic de o forma oarecare; determinati reglajele unui osciloscop (Cx, Cy, trigger) pentru afisarea a N perioade ale semnalului pe ecran, desenati imaginea obţinută, marcaţi nivelul de zero şi momentul de trigger
• Desenati formele de unda asociate functionarii bazei de timp pentru vizualizarea unui anumit semnal
• Explicati cum este afectata sensibilitatea unui TK in regim static de factorii tehnologici. Ce consecinţe decurg de aici?
• Cu un osciloscop analogic cu banda de 50MHz se masoara timpul de creştere al unui impuls si se obtine tm=10ns. Cît este valoarea reala a timpului de crestere ?
• Sa se calculeze valoarea medie absoluta sau efectiva pentru un semnal dat
• Se masoara o tensiune de forma u(t)=3+4sinwt [V]. Sa se determine indicatia unui aparat cu redresare d.a./m.a./prin efect termic, gradat in valori efective pentru semnal sinusoidal (atenţie la ce tip de valoare indică fiecare din cele 3 aparate)
• Se da schema unei punti de c.a. Să se deduca relatia de echilibru si elementele reglabile conform gradarii carteziene sau mixte. Ce puteti spune despre sensibilitatea puntii ?
• Fie o punte de c.c. de tip Wheatstone formata din sursa E=10V, rezistentele cunoscute R1=1K, R2=2K, R3=20K, precum si o rezistenta necunoscuta. (a) Desenati puntea, conectind voltmetrul in diagonala care asigura sensibilitate maxima. Cit este aceasta ? justificati. Pe baza desenului facut calculati Rx. (b) Stiind ca pe scara cea mai sensibila, rezolutia voltmetrului (folosit ca indicator de nul) este de 1mV, si ca rezistentele cunoscute au toleranta de 0.5%, identificati cele 2 surse de erori si calculati eroarea relativa limita totala la masurarea Rx.
• Argumentati de ce la o punte de c.a. bratele auxiliare se aleg pur rezistive sau pur reactive. Identificati bratele auxiliare pt. o punte desenata pe bilet, precum şi faptul că e de raport/produs real/imaginar.
• Pentru un numarator universal, explicati diferenta dintre configuratia frecventmetru si periodmetru, mentionind si avantajele/dezavantajele fiecareia. Definiti si calculati frecventa critica (atenţie: nu vreau să aud explicaţii de genul: la frecvenţmetru CI e "sus" şi la periodmetru este "jos", întrucît desenele se pot face oricum, inclusiv inversînd sus cu jos şi dreapta cu stînga).
• Calculati frecventa indicata de un numarator la aplicarea unui semnal dat, de o forma particulara, stiindu-se pragurile si TBF
• La un frecventmetru, afisajul indica 123.4KHz. Ce valoare are baza de timp folosita ? cît este rezoluţia în frecventa?

• Studentii vor avea asupra lor un act de identitate, altfel pot să nu fie primiti in sală
• Studentii cu diferenţă trebuie sa figureze pe lista decanatului (a celor care au platit si au dreptul sa dea examen). In nici un caz nu este permis sa platiti taxa doar dupa ce aţi luat examenul!
• Examenul se da fara carti sau alte materiale pe masa, cu excepţia foii de formule (doar la proba teoretică, nu şi la practic).
• Se pot folosi in timpul examenului calculatoare de buzunar (fara memorie alfanumerica), individuale. Nu este permis transferul calculatoarelor intre studenti.
• Orice alte dispozitive electronice sint interzise si trebuie pastrate inchise si depuse odata cu bagajul la catedra. Telefonul mobil NU este calculator. Prezenta unui telefon pornit se considera tentativa de copiere.
• Orice tentativa de copiere inseamna in cel mai bun caz diferenta (deci nu va mai primesc anul acesta), in cel mai rau caz inaintarea formelor de exmatriculare la decanat.