Aceasta pagina are ca scop precizarea unor chestiuni pe care le intreaba sau de care se plîng unii studenti, de cele mai multe ori neoficial (pe coridoare, pe internet...), sau care au aparut pe fișele de "apreciere" din anii precedenţi. Chiar daca nu va pretindem să fiți de acord cu noi, este util ca toata lumea sa fie măcar informată despre punctul de vedere al profesorilor.

Q: Lista de subiecte propusa pentru seria A (sau altă serie), este valabila si la F?
A: Nu. Aveti exemple de subiecte pentru seria F pe acest site. Fiecare serie are specificul său. Evident, puteți primi orice problemă, inclusiv unele subiecte asemanatoare cu cele din lista de la A, caci materia este asemănătoare, dar nu si subiectele de teorie pură de acolo, care sint majoritare de altfel.

Q: Este voie cu foaie de formule la examen ?
Da, aveti voie cu o foaie conţinînd max. 25 formule.

Q: Este voie cu calculator la examen? La matematică nu a fost!
A: Da. Este atipica situatia de la matematică. La toate cursurile ingineresti este util, chiar necesar, un calculator STIINTIFIC. Hint: cumparați-va unul care sa aiba si conversii in binar si hexazecimal, va vor trebui mai tîrziu. Dar sa nu aiba posibilitatea de a memora texte si imagini - va fi considerat inacceptabil la examen. Şi, evident, telefonul nu se acceptă la examen.

Q: As dori timp suplimentar la laborator sa ma pot pregati pentru testul practic!
Oricînd exista minim o masă libera în lab (si sînt destule intervale orare in care exista) puteti ruga fara nici o problemă cadrul didactic din lab - NU TREBUIE SA FIE AL VOSTRU - sa va lase sa stati si sa lucrati ce vreti voi. Puteti sa-i cereti anumite montaje sau componente care nu mai sint pe mese, ele sint in sertare. Puteți solicita să intrați în lab și în intervalele orare în care nu se desfășoară lucrări!
De obicei mai sînt si in sesiune zile in care labul este deschis, dar este preferabil sa nu lasați pregătirea în acele zile - e posibil sa fie foarte aglomerat, si nu stiti sigur daca veți găsi labul deschis.

Q: Nu fac față la laborator/nu apuc sa termin de completat fișa, de ce e asa de mult?
A: Probabil alocati prea putin timp studierii lucrarii acasa sau sînteti dintre cei care citesc lucrarea în metrou/pe hol, inainte de a intra in lab. "Mult" si "greu" sint concepte relative; acest laborator este "greu" doar comparativ cu unele laboratoare unde nu se face mare lucru.
Laboratoarele la METc sînt concepute spre a fi făcute numai dupa ce au fost studiate cu mare atentie acasa. Toata partea teoretica ar trebui înțeleasa, iar acolo unde se poate, chiar facute calculele teoretice de pe fisa, pentru a cîștiga timp. Noi consideram ca rămîneti cu ceva de la laborator numai daca ati verificat experimental niste concepte pe care le-ati inteles teoretic, nu daca ati urmat mecanic o lista de instructiuni gen "Carte de bucate": se apasa cutare, se citeste valoarea cutare, etc, etc. Laboratoarele care se fac asa sint pierdere de vreme.
Am conceput acele intrebari pregatitoare tocmai pentru a va "stimula" sa cititi lucrarea inainte, nu pentru ca avem o placere deosebita sa corectam lucrari!

Q: Nu-mi place cadrul didactic cu care fac laboratorul, as dori sa-mi explice mai mult lucrarea!
A: This is a feature, not a bug :-)
Lucrarea este in mod intentionat conceputa sa fie "self-paced", adica fiecare merge in ritmul lui. Astfel, cei care sînt slab pregatiti si se mișca greu nu ii "frîneaza" pe cei care se mișcă repede, întrucît munca de laborator se presupune ca este o munca individuala, in care probezi in mod practic niște concepte teoretice. In textul lucrarilor am descris in cuvinte fiecare concept, fiecare reglaj, fiecare etapa necesara; mai departe, sînteti invitati sa puneti orice intrebare vreti cu privire la ceea ce nu ati inteles.
Pe de alta parte, de foarte multe ori sîntem chemati de catre studenti care intreaba ceva care era scris foarte clar in lucrare: de exemplu scrie la pct. 2 ca se trece la semnal dreptunghiular, iar studentii rămîn cu semnalul sinusoidal de la pct. 1; osciloscopul nu indica nimic pentru ca cablul este "in aer" etc. In multe cazuri, cînd ne puneti o astfel de intrebare, va invităm sa cititi si sa descoperiti singuri ce ati gresit.
In sfirsit, multe chestiuni apar in mod explicit ca intrebari, si daca acolo consideram ca VOI trebuie sa raspundeti, evident ca nu va dam tot NOI raspunsul mura in gura! Cel mult va dam un "hint" pentru a va ajuta sa-l gasiti singuri. Unii studenti detesta sa li se raspunda la o intrebare cu alta intrebare (ajutatoare), dar aceasta este o metoda verificata in stiinta educatiei.

Q: Exista diferente între ce se predă la curs si materialul unificat de pe site sau materialele de la alte serii, ce se cere de fapt la examen?
A: Eu predau la cursul de la F ceea ce cer la examen la seria F. Regulile sînt:

• Tot ce am predat in anul respectiv (scris la tabla/arătat pe slides) și a apărut în teme se cere, indiferent daca apare sau nu în materialul unificat;
• Tot ce apare în alte materiale, dar nu am predat în clasă (și nici nu am dat ca temă), nu se cere.

(Preluat de pe un forum)Q: Nu e absurd sa am de ex. 60 de puncte in total, si sa pic deoarece am mai putin de 5 la examenul final (sau alta restrictie)? Ce prostie e asta, sa pic cu nota 6?
A: Nu doar la UPB exista conceptul de conditii indeplinite simultan. Cunoasteti desigur multe alte situatii in care nu este suficient sa faci "foarte bine" la criteriul A si "foarte prost" la criteriul B, astfel ca in medie sa fie "acceptabil".
Si nu e adevarat ca "picati cu 6". Pentru cei care nu indeplinesc conditiile, nu se face suma, aceeasi situatie este si daca aveti prea multe absente sau nota <5 la lab - indiferent de punctajul total, nu puteti promova.

Q: Ce procent din studenti trec la aceasta materie?
A: Intrebarea este irelevanta. Una din marile greseli pe care le fac unii studenti este de a se lua dupa zvonuri de la colegi mai mari (unii dintre ei veterani) și de a urma spiritul de turmă. Diploma este individuală și la fel nota la examen.
La METc trece cine invață, eu nu ajustez baremul dupa cum intr-o grupa sînt mai multi studenti buni sau mai multi studenti slab pregatiti, întrucît aceasta distributie este aleatoare. Astfel, statistic se poate observa ca la unele grupe au trecut aproape toti si la altele mai putin de 1/2, la acelasi gen de subiecte. Daca fac ajustari, fac pentru toti studentii din serie, intrucit cursul l-am tinut la fel pentru toti.
Avînd în vedere că la curs vin sub 1/2 din studenți, deși eu vă anunț clar că vă cer fix acele explicații pe care insist la curs, nici nu e de mirare că nu promovează o parte dintre cei care au lipisit.
Obiceiul de a sta în grup la măsuțele de pe hol și a "învăța împreună" nu este foarte util, căci fiecare are ritmul său de învățare. Ar trebui să alocați mai mult timp studiului individual, așa cum fiecare inginer își face singur partea sa de job.
Procentajele si statisticile cu numar de studenti sint utile pentru cei care fac programele de invatamint, care aloca sali, care calculeaza taxele de examen, etc. Pentru un student care invata, statistica nu inseamna nimic, pentru ca el nu stie cît au inteles si cît s-au pregatit colegii săi.
De asemenea, nu se poate face o statistica relevanta cu privire la note, deoarece sînt si multi studenti care au venit aici doar pentru ca asa le-a zis tata, sau care ar fi vrut să dea la Automatică dar le-a fost frică de concurență, care nu au nici o legătura cu electronica, care il vad pe profesor prima oara la examen etc, si din care multi se vor "pierde" pe parcurs, conform celebrului proverb "primii 6 ani sint grei, pina treci in anul 3".
Este normal ca nu toata lumea sa absolve universitatea. O diploma pe care oricine o poate obtine cu minim de efort nu are valoare. Un curs la care trece toata lumea, indiferent cit de putin invata, este o aberatie din punct de vedere universitar.

Q: Daca la examen trec mai putin de x % inseamna ca este vina profesorului. Notele ar trebui date dupa o curba de tip Gauss.
A: acest lucru poate fi adevarat daca x este foarte mic SI daca in fiecare an se intimpla la fel, la toate grupele.
Daca insa intr-un an trec multi si in anul urmator semnificativ mai putini, in conditiile in care cursul a fost tinut la fel si subiectele au fost de acelasi gen, consider ca nu este vina profesorului. Se poate observa ca in unii ani unele serii sint mai bune si altele mai slabe, iar dupa un an sau doi situatia se poate inversa. Studentii ar trebui sa nu mai gindeasca conform "spiritului de turma" si sa realizeze ca nota fiecaruia este individuala si nu depinde de colegii sai - daca intr-un an toti de la o grupa refuza sa invete, toti vor fi nepromovati. Cind absolviti facultatea si primiti diploma, nu mai conteaza ca ati avut colegi olimplici sau repetenti; nota fiecaruia ar trebui sa reflecte cunostintele proprii.
Este adevărat că la unele facultati din SUA notele se dau dupa o curba Gauss, dar nu la toate, si nu la toate materiile, intrucit aceasta metoda are si destui oponenti. Notarea pe curba Gauss presupune stabilirea de la inceput a procentului de studenti care sa ia fiecare nota (de la A la F), de exemplu primii 10% vor lua nota maxima ("A"), urmatorii 15% "B" etc, iar ultimii 10% vor pica (nota "F"). Aceasta inseamna ca sansele de a lua nota mare sau de a pica depind de cit de buni sint colegii din acel an - intr-un an se poate trece cind ai rezolvat doar 30% din subiecte si in alt an se poate pica si daca ai rezolvat 50-60% dar 90% din colegi au fost mai buni ca tine. Aceasta metoda de notare nu este absoluta, ci comparativa - de la inceput se stabileste ca ultimii (de exemplu) 10% din studenti trebuie sa pice, inainte de a vedea lucrarile.

Inapoi