Aceste intrebari au fost fie puse in sala, fie au aparut in chestionarele de evaluare din anii trecuti.

Q: In ce va consta testul practic de laborator?
A: mai multe detalii gasiti in sectiunea despre ultima lucrare.

Q: Trebuie memorate comenzile Cisco?
A: Nu. La testul practic aveti voie cu o foaie de comenzi. Dar, trebuie sa stiti ce face o comanda cind vi se da scrisa.

Q: Care este legatura intre curs/laborator si programul CCNA de la Cisco?
A: Nu exista o legatura directa, dar exista multe asemanari, intrucit ambele sint in domeniul retelelor de calculatoare.

Programul CCNA este in esenta un curs general de "networking". El contine aproximativ 75% teorie cu caracter universal (non-Cisco), lucruri care le faceti si la cursurile de APC, RS, etc: medii de transmisiune, OSI/ISO, TCP/IP, protocoale, rutare, switching, LAN/WAN, etc. Restul de doar circa 25% din CCNA sint chestiuni specifice Cisco, legate de configurarea aspectelor de teorie pe ruterele/switchurile lor.

Concepte generale de networking facute la curs sint la un nivel mai avansat si mai teoretic, specific universitar, in timp ce in CCNA se incepe cu explicarea a ce inseamna curent electric, calculator, placa de retea, Windows, etc. - este important de inteles ca programul CCNA este oarecum la nivel de liceu. Celelalte certificari Cisco cum ar fi CCNP, CCIE, CCSP, etc sint semnificativ mai complexe, dar ele sint certificari industriale, nu generale, adica contin multe elemente foarte specifice, cum ar fi cunoasterea diferentelor dintre produsul X si produsul Y al Cisco.

Intrucit Cisco a ajuns lider de piata in domeniu, si bazindu-ma si pe experienta de instructor Cisco, am ales la RS sa facem majoritatea aplicatiilor pe aceste echipamente (disponibile de la Academia Cisco din Electronica), dar nu urmarim in particular laboratoarele din CCNA sau CCNP. Stilul acestora este insa similar.

Q: Este adevarat ca pentru a face fata cu succes la laborator, trebuie sa fi facut in prealabil CCNA?
A: Categoric NU! acesta este un zvon total nefondat, lansat de studentii slabi, care au avut probleme si la alte cursuri/laboratoare si care mereu gasesc argumente de ce cursul/labul X "nu se poate face".

Am scris lucrarile in ideea ca studentul nu are nici o experienta preliminara in Cisco, si am explicat fiecare concept inainte de a-l utiliza. Singurele cunostinte anterioare necesare sint cele de la labul de APC.

Este adevarat ca cine a facut deja CCNA se va misca pe "tarim familiar", dar in modul cel mai categoric, am proiectat laboratorul fara sa ma bazez pe CCNA. Daca as considera ca toti au facut CCNA, as modifica radical laboratorul, caci nu ar avea sens sa repet nimic din ce s-a facut acolo.

Familiaritatea cu comenzile Cisco, care face diferenta dintre cei care au facut si nu au facut CCNA se va estompa dupa primele 2-3 lucrari, cu conditia ca cei care nu au facut CCNA sa se implice, nu sa "asiste de pe margine". Aveti la dispozitie emulatorul GNS3 si va puteti "antrena" si acasa, daca vi se pare ca aveti prea putin timp in laborator/nu aveti loc de colegi/etc.

Q: De ce facem lucruri care se fac in CCNA3,4 si chiar in CCNP cind noi nu am facut nimic din CCNA? Nu sint lucruri mult prea avansate?
A: Existenta academiei Cisco si a cursurilor CCNA/CCNP pare a induce in multi studenti impresia gresita ca nu se poate lucra pe Cisco fara a urma aceste cursuri. Nimic mai fals. Daca va trebuie de exemplu sa instalati un server de web pe Windows, nu ziceti ca e imposibil pina nu parcurgeti toate certificarile Microsoft in ordine pina ajungeti la IIS - daca stiti cit de cit sa "va miscati" in Windows, va descurcati cu documentatia on-line. La fel si cu Cisco; dupa ce ati invatat citeva concepte de baza (configurarea interfetelor, modurile de configurare, citeva comenzi "show", conceptul de ruta, protocol de rutare si acces-list, etc - ceea ce am facem in lucrarile 1/2/3, si in parte ati mai facut in Linux), practic puteti configura aproape orice serviciu in mod independent, cu documentatia in fata.

Faptul ca un anumit concept se face in cadrul Academiei Cisco in CCNA4 sau in CCNP nu inseamna ca acel lucru nu se poate face si separat de academie, si nici nu inseamna ca e din cale-afara de complicat. Fiecare set de comenzi cu care se configureaza un anumit serviciu se poate aplica independent de alte comenzi. O persoana care are de configurat de exemplu DHCP pe un ruter poate sa o faca citind documentatia de DHCP direct de pe site-ul Cisco, nu din capitolul 4 de CCNA, nu trebuie sa invete in prealabil, de exemplu, protocolul de rutare EIGRP care se studiaza in capitolul 3.

Alegerea materialelor care se fac in cadrul Academiei Cisco in cadrul CCNA, CCNP si a altor programe este oarecum arbitrara, si s-a modificat de-a lungul timpului si odata cu aparitia diferitelor versiuni ale cursurilor. Ea a depins de cine au fost autorii acestor cursuri.

Un alt aspect este ca materialele CCNA/CCNP sint cu copyright si nu pot fi (oficial) distribuite in afara academiilor Cisco, in timp ce pe site-ul www.cisco.com exista o multime de alte materiale (o mica parte sint citate in platforme) care sint accesibile in mod liber de catre oricine. Materialele CCNA/CCNP contin, la rindul lor, linkuri catre www.cisco.com.

In sfirsit, din moment ce la curs faceti despre OSPF multi-arie, QoS si alte aspecte care nu sint acoperite de CCNA, ci doar de CCNP, de ce sa nu le facem si la laborator?

Q: Lucrarile sint prea lungi, cu greu apucam sa le terminam, de ce?
A: eu am conceput aceste lucrari dupa acelasi "stil" ca la laboratoarele de METc si SSM-IEM; si in aceste cazuri, lucrarea se poate face chiar mai repede de timpul alocat, cu conditia ca platforma sa fie studiata cu atentie acasa, si echipa sa lucreze eficient.

Ca dovada, sint destule echipe care termina inainte de final, uneori si cu o ora inainte. Faptul ca unele echipe stau 4 ore si nu termina mi se pare aceeasi situatie ca la orice examen, unde unii fac de 10 si altii de 5 sau nici atit; consider ca un laborator serios nu e un laborator la care toata lumea trebuie sa ia peste 8, indiferent cit de putin s-a pregatit inainte, iar faptul ca sint si oameni care iau 9-10 inseamna ca cerintele nu sint excesive. A nu termina fisa inseamna a nu lua 10, ce e anormal in faptul ca exista si note < 10 ?

Laboratoarele foarte lejere, la care se cere doar prezenta, sint aproape inutile in pregatirea voastra ca ingineri, deoarece doar un laborator serios indeplineste scopul pentru care exista laboratoare la facultate: acela de a pune studentul timp de 4 ani in contact cu probleme tehnice relativ complexe si foarte diverse, pe care sa le rezolve, capatind astfel o anumita experienta si abilitate tehnica, care il vor ajuta in ORICE domeniu tehnic particular pe care-l va alege dupa facultate. Astfel se face diferenta intre un inginer, specializat ulterior intr-un domeniu, si un specialist care nu are studii superioare.

La facultatile de renume, diferenta fata de UPB/ETTI consta tocmai in numarul de laboratoare/proiecte/teme dificile pe care studentii trebuie sa le faca, si volumul de munca individuala sau in echipa pe care-l depun pentru aceasta. Pe de alta parte, nu sint atit de mari diferente intre modul in care se prezinta teoria la curs (cu unele exceptii, desigur; dar acestea pot fi in ambele sensuri)

In sfirsit, nu e posibil ca labul sa aiba pondere mare in nota finala (50%) daca pretentiile la lab sint foarte reduse. Este in avantajul vostru sa aveti pondere mare la lab, caci pe global se dovedeste ca notele finale sint mai mari (comparativ cu anii cind labul era 20% si restul examen).

Q: De ce sint asa multe intrebari pe fisele lucrarilor?
A: De fapt, nu sint multe intrebari, ci multe verificari. Majoritatea intrebarilor sint de forma: merge ping/nu merge ping, ce ruta noua a aparut, etc. Raspunsul la intrebare ajuta la intelegerea subpunctului respectiv. Intrebarile teoretice sint sub 10% din total.

Q: De ce la laborator se face numai Cisco, si nu se folosesc si alte marci, si nu se fac chestiuni mai diversificate, cum ar fi OpNet, QualNet, etc? Poate multi dintre noi nu vrem sa devenim specialisti in Cisco
A: Este o politica uzuala, la orice facultate (nu numai in Romania) ca titularul sa aleaga un anumit limbaj/ un anumit tip de microcontroller /un anumit tip de echipamente, si tot laboratorul sa fie facut pe acesta. In acest fel, este destul timp pentru a aprofunda cit de cit domeniul respectiv, doar prima lucrare fiind introductiva si de familiarizare. La lucrarile urmatoare, deja studentii se pot concentra pe problematica cursului, si nu pe sintaxa si/sau cunoasterea particularitatilor echipamentelor si a optiunilor programelor. Daca se schimba des echipamentele/softurile/limbajele folosite, fie studentii nu au timp sa se familiarizeze in mod rezonabil cu ele, fie totul e la nivel foarte introductiv (si nu acesta este scopul unui lab universitar).

Experienta dobindita in lucrul cu familia aleasa este utila si daca, mai tirziu, absolventul va lucra pe alta familie de echipamente. Intotdeauna e mai usor sa te adaptezi pe o familie noua, daca ai deja experienta pe o anumita familie, decit daca nu ai mai lucrat niciodata cu echipamente de tipul respectiv.

Q: Este acest laborator mai dificil decit alte laboratoare de retele din facultate, cum ar fi ARI, facut la alte specializari?
A: Acest laborator se face la directia de specializare de retele pe care ati ales-o in mod voluntar. ARI se face la "nespecialisti". Este normal ca un lab pe directia de specializare sa fie mai complex decit unul general. Mai mult, un lab foarte lejer fix pe partea de retele ar insela asteptarile studentilor care chiar au ales intentionat sectia de retele, chit ca i-ar multumi pe cei care au ajuns aici din intimplare. In plus, laboratorul de RS se face dupa laboratorul (si cursul) introductiv de APC, in timp ce cei care fac ARI nu au mai facut alt curs.

Q: Cam cit se suprapune labul de RS cu materia de CCNA/CCNP?
A: Comparativ cu materialul CCNP, la RS facem mai putin decit 10% ca volum de cunostinte (din totalul celor 4 module), aproape integral din modulul 5 (routing) si un pic din modulul 8 (QoS), in timp ce din CCNA facem cam 2/3 - 3/4 din cunostintele PRACTICE (partea teoretica o faceti partial la curs, partial ati mai studiat-o in alte cursuri de comunicatii, si partial este cultura generala, cum ar fi comanda "ping").

Principalele aspecte din CCNA care nu se fac la RS sint: realizarea cablarii structurate, administrarea imaginilor IOS si password recovery, switching.

Q: Cum e posibil ca la un lab de 6 sedinte sa facem cam 3/4 din materia de la CCNA, cind cele 4 semestre de CCNA au zeci de laboratoare?
A: Este adevarat ca sint zeci de laboratoare dar sint scurte si multe dintre ele la un nivel foarte jos. De exemplu, in primul lab se scoate ruterul din cutie, se examineaza interfetele si se pune la loc. In al doilea se dau citeva comenzi show si iar se pune la loc etc. De aceea, este posibil ca in 6 sedinte de 4 ore, efectuate intensiv, si eliminind timpii morti dati de fiecare pornire si configurare de la 0 a adreselor IP etc, sa acoperim cea mai mare parte din materia CCNA (si unele chestiuni in plus).

Q: Oricum fac/vreau sau fac CCNA pentru a obtine o diploma CCNA, cu ce ma ajuta sa fac laboratorul de RS, care nu imi da nici o diploma de Cisco?
A: Aceasta este o confuzie des intilnita! Nu obtineti diploma CCNA daca faceti cursul de CCNA. Cisco separa cele 2 programe ale sale, de training si de certificare. A face CCNA la o academie Cisco (din Electronica, din Automatica sau de oriunde altundeva - ele sint absolut echivalente din punct de vedere a lui Cisco, din moment ce le-a acreditat) NU va da diploma CCNA. Primiti doar un certificat de absolvire a fiecarui modul in format PDF, prin e-mail, pe care vi-l tipariti voi sau eventual academia (la academia noastra am renuntat sa mai tiparim noi, dupa ce am strins un teanc de certificate neridicate), si pe care il semneaza (la cerere) instructorul vostru Cisco. Acest certificat PDF nu este certificatul/diploma CCNA recunoscuta international! el doar certifica ca ati urmat un training in cadrul unei academii Cisco acreditate. Poate parea ciudat, stiind ca in cadrul celor 4 module se dau cca. 40 de teste (grila) + 4 examene finale + 4 teste practice, dar aceasta este politica Cisco.

Certificatul/diploma CCNA se obtine in urma unui examen dat la o companie de certificare (Pearson VUE) care este partener Cisco pentru certificare. Cisco NU conditioneaza accesul la examen de absolvirea unei academii. Singura legatura cu academiile este ca absolventii unei academii primesc un "discount voucher" cu care isi platesc certificarea la pret redus cu circa 50%. In rest, academiile au doar rolul de training, de a aduce cursantul la nivelul de cunostinte specifice examenului CCNA. Iar pretul redus al certificarii este "compensat" de pretul cursurilor la academie.

De aceea, multi doritori de CCNA (si chiar de CCNP) studiaza pe cont propriu programa, disponibila atit sub forma tiparita (in mod oficial), dar si in forma electronica de la nenumaratii cursanti care au acces la ea, se antreneaza pe unul din multele simulatoare disponibile, si dau direct examenul, fara sa mai treaca prin cele cca. 40 de sedinte care tin cel putin un an (daca nu mergeti la o academie care face cursuri intensive). Am avut cursanti la CCNA, in cadrul academiei, care vazind cit de lent se avanseaza, au renuntat la academie si au dat direct examenul.

In acest context, cursurile generale de networking, cum sint de exemplu cele de APC si RS, combinate cu cele 2 laboratoare, va pot ajuta foarte mult sa va pregatiti pentru certificare (evident, DACA asta doriti - daca nu, asa cum e cazul majoritatii studentilor nostri, cunostintele oricum sint utile unui inginer de telecomunicatii, care poate intilni rutere Cisco la locul de munca chiar daca nu este angajat administrator de retea cu norma intreaga).

Q: Nu imi convine ca prof. X este mai exigent la testul practic decit prof. Y sau Z, si consider ca am fost nedreptatit.
A: Acesta este un zvon complet nefondat. NIMENI nu poate compara cu adevarat cum sint profesorii la test, caci nimeni nu are ocazia sa dea acelasi test cu 2 profesori. In plus, testul fiind in esenta un examen oral, exista un anume procent de subiectivitate (daca te-am vazut mai activ la lab sint mai ingaduitor, etc). Toti profesorii dau un anumit punctaj partial pe un subiect rezolvat incorect, dar acesta nu se poate cuantifica exact, caci sint 1001 de moduri de a gresi o configurare!

Inapoi