Cum se face (şi mai ales cum nu se face) şi cum se prezintă (și mai ales cum nu se prezintă) proiectul de diplomă/dizertaţie

A) înscriere şi documente

calendarul şi regulamentul ETTI de elaborare a lucrării de absolvire, rev. 5.4 (2017-2018).
Regulamentul ETTI contrazice regulamentul mai general UPB într-un singur aspect: termenul de încărcare al proiectului PDF cu 3 zile înainte de sesiunea de examen, în locul predării proiectului pe hîrtie secretarului de comisie, cu 10 zile înainte.

Observaţii:
- Declarația de originalitate este aceasta, se depune la secretariat şi diferă de declarația de onestitate din anexa 5 a regulamentului, care se include în proiectul tiparit/PDF. Cea de la secretariat conţine CNP, care probabil că nu vreţi să apară în documentul care va fi arhivat şi poate fi consultat în viitor.

- Limita de +1.5p față de medie la nota la cunoștințe se păstrează (doar pt diplomă). Limita de +2p față de media la nota la proiectul de diplomă/dizertație însă poate fi depășită anul acesta, în următoarele condiții:

• Comisia trebuie să fie de acord și să propună o notă cu mai mult de +2p mai mare;
• Această notă nu se trece încă în catalog, iar lucrarea va trebui prezentată din nou de către absolvent în fața unei comisii de "mărire de notă" unice pe facultate, probabil în ultima zi de susținere (se va afișa). Această comisie aprobă depășirea.

B) Indicaţii si sfaturi

Acest material destul de lung se bazează pe experiența mea de peste 15 ani la comisiile de diplomă. Puteţi învăţa din greselile colegilor mai mari, pentru a nu le repeta şi pentru a vă spori șansele la o notă cît mai mare. Merită să-l citiți, căci în fiecare an, studentii sînt depunctaţi tocmai pentru nerespectarea unor aspecte prezentate mai jos, uneori fiind vorba de chestiuni relativ minore, care ar fi fost foarte uşor de corectat.

Etapele pe care le parcurgeti sînt:

• Etapa 1: Alegerea temei şi a conducatorului
• Etapa 2: Înscrierea temei la catedra de specialitate
• Etapa 3: Realizarea proiectului şi a documentației tipărite
• Etapa 4: Înscrierea la secretariat pentru susținere
• Etapa 5: Realizarea slide-urilor şi prezentarea proiectului în faţa comisiei

Etapa 1: Alegerea temei şi a conducătorului

Cum se alege conducatorul şi tema

• în primul şi în primul rînd alegeti o tema care să vă placă, dintr-un domeniu în care să vă simțiți relativ confortabil, astfel încît să o puteţi duce la capat, şi să invățati cît mai multe de pe urma realizarii temei. Oricum trebuie să faceti acest proiect, şi, fata de alte proiecte din facultate, de data aceasta puteţi alege.

• Alegeti conducatorul fie pe baza alegerii temei din listele propuse de acestia, fie abordati un profesor care v-a placut şi care ştiţi ca are preocupari în domeniul dorit, şi propuneti-i o tema (unii vor accepta, altii nu).

• Tema trebuie să descrie o realizare personală, originală; dimensiunea şi complexitatea acesteia dictează nota maximă pe care o puteţi obține. Categorii posibile de teme:

  1. Proiectarea şi construirea unui sistem/modul/machetă electronică hardware sau combinație hard+soft, de obicei sub forma unei machete cu componente analogice și/sau cu microcontroller sau FPGA;
  2. Elaborarea unui software care să îndeplineasca o cerinţă dată;
  3. Sinteză științifică dintr-un anumit domeniu, urmată de realizarea de simulări (în matlab sau alt program) şi tragerea unor concluzii;
  4. Sinteză științifică dintr-un anumit domeniu, urmată de realizarea unui sistem experimental sau software pe care se fac masuratori, sau se evalueaza functionarea corecta a principiilor teoretice ilustrate, şi tragerea unor concluzii; exemple de sisteme experimentale: retea de calculatoare sau de rutere pe care să se analizeze anumite aspecte ale unor protocoale, placa de dezvoltare cu DSP pe care să se implementeze şi să se verifice anumiti algoritmi, placă pe care să se măsoare parametrii unor circuite analogice etc.

     Diferenta la categoriile 3-4 fata de categoriile 1-2 de teme este că nu realizati de la zero sistemul respectiv, şi se pune mai mult accent pe partea teoretico-științifică. La categoriile 1-2 complexitatea rezidă în realizarea practică de întindere rezonabilă (care, dupa cum se stie, ridică foarte multe probleme pînă cînd funcționează cum trebuie, în timp ce "în teorie" orice se poate face)

Cum NU se alege conducatorul şi tema

• Nu alegeti conducatorul doar pe criteriul ca este un profesor "important" şi are influenta asupra comisiei, considerînd tema ca fiind secundară. Nu vă bazati pe faptul că, la deliberări, conducatorul își va folosi influența şi va reusi să "dreagă" eventuala impresie proastă pe care ati facut-o (stiu ca băiatul a lucrat, l-am vazut cît a lucrat etc) şi să impuna ce nota doreste el. Cel putin la facultatea noastra, au apus zilele cînd anumiti conducatori erau "monştri sacri" şi comisia "nu sufla" în faţa lor. Practic, toți conducătorii adoptă un stil relativ paternalist şi propun note mai mari decît ceilalți membri ai comisiei, care sînt obisnuiti cu acest obicei şi au dezvoltat o anumite "rezistenţa". Pe de alta parte, conducatorii îşi vor crea propria ierarhie a studentilor lor, vor propune nota cea mai mare aceluia pe care il considera ei cel mai bun, şi vor accepta relativ usor ca studentii care au facut mai putin să ia note mai mici, tocmai ca argument de "negociere" (OK, hai să-i dam 6.50 lui X, dar aş dori ca Y să ia maximul, pentru ca a lucrat de departe cel mai mult). Aşadar, conducatorul vă e prieten daca vă faceti treaba bine, ceea ce nu este posibil daca aţi ales gresit tema. În timpul deliberărilor comisiei, performanța slabă a unui student chiar îl dezavantajează pe conducătorul respectiv ("îl faceti de rîs"). Pînă la urma nota este în general media notelor date de toți membrii comisiei, si se tine seama de performanțele relative ale studentilor care au susținut în acea zi.

• În nici un caz nu alegeți o tema dintr-un domeniu în care ați facut faţă cu greu în facultate. Cele mai multe probleme le au studentii cu medii mici, care prezintă teme pline de matematica, semnale şi sisteme, PDS etc, din care nu sînt capabili să răspunda la intrebari! Este un bun exemplu de "taiere a propriei craci de sub picioare". Din punctul meu de vedere este inexplicabil cum, an de an, vin la comisia mea oameni cu astfel de teme, primesc (logic) intrebari despre teoria semnalelor etc, răspund foarte slab sau de loc, şi primesc nota mica (sau uneori nu promoveaza). Este un fenomen similar cu insectele care se indreapta spre becul fierbinte şi spre o moarte sigură. Alegerea temei este PERSONALA - nu alegeti dintr-un domeniu în care nu vă pricepeți! Ați luat 5-6 la SS ? nu alegeți teme cu FIR și IIR !

• Exemple de teme necorespunzatoare pentru un proiect de diploma:

  • Descrierea a ceea ce faceti la serviciu, daca nu este o activitate care macar cu ingaduinta să se poata numi "proiectare";

  • Descrierea unei tehnologii sau a unor standarde, fie ele noi şi complicate, dar la care nu aveti nici o contributie, de obicei sub forma unor simulări sau testări comparative serioase (nu de doar citeva pagini la sfirsit)

  • Teme de simulare în Opnet şi alte simulatoare complexe, dar în care studentul face doar modificări reduse ale unor scenarii standard, şi obţine rezultate previzibile, evidente (ex: se îndepărtează mobilul de staţia de bază, scade SNR-ul, sau: se activează QoS - creşte rata, se dezactivează, scade rata, etc), sau rezultate pe care nu le poate explica: grafice care au creşteri/descreşteri la anumite momente, şi nu puteţi răspunde la întrebări despre acestea. O temă de simulare este acceptabilă dacă este evident pentru comisie că s-a depus o cantitate mare de muncă la simulare, nu doar că s-a învăţat cum se foloseşte simulatorul şi s-au simulat nişte scenarii banale.

  • Prezentarea, instalarea şi configurarea unui sistem sau a unui software facut de altcineva

  • O lucrare de laborator puțin extinsă și transformată în proiect de diplomă; de exemplu, configurarea unor protocoale gen OSPF, MPLS etc pe cîteva rutere (fie că sînt reale, fie GNS3), ceea ce reprezintă doar o mică extindere a ceea ce ați făcut la un laborator (faceți pe 8 rutere în loc de 4), și se listează pe 5 pagini de comenzi Cisco. O lucrare de laborator durează 3-4 ore, un proiect de diplomă trebuie să reprezinte min. 10 credite= 270 ore de muncă !

  • Măsuratori/teste minimale pe un sistem industrial gata facut - "clasicele" exemple de proiecte la care s-a picat în anii trecuti, în care studentul lucra la Romtelecom şi prezenta cîteva capturi de ecran cu atenuarea fibrei intre Bucuresti şi alt oras (sau ceva similar); aceasta e o masuratoare pe care o poate face cel mai "lowly" tehnician şi e bună doar pentru cîteva slide-uri la cursul de transmisiuni pe FO.

  • în general orice temă la care contribuţia personală este foarte redusă; de notat ca se numeste proiect de diploma şi deci ar trebui să proiectati ceva (urmat de implementare si testare); teoria se învață la curs, nu la proiect. Argumentația "eu la proiect am înțeles cutare tehnologie" sau "am învătat să folosesc cutare soft" nu este suficientă.

Precizare: în eventualitatea ca în semestrul în care lucrati la proiect aveti un job, nu înseamnă că proiectul trebuie facut în domeniul în care lucrati la job! Chiar dacă, uneori, acest lucru este posibil, de multe ori activitatea desfaşurata la joburile unde sînt angajati studenți nu este destul de "creativă" pentru a se incadra în cerintele unui proiect, chiar daca este o activitate foarte tehnica (exemple: instalare, administrare, service etc). Proiectul încă este o activitate din cadrul facultatii, şi scopul sau este să vă dezvolte abilitatile de cercetare/proiectare, care se presupun asociate titlului de inginer.

De la serviciu luaţi salariu, nu diploma de inginer!

Observatie: în fiecare an au existat destule teme exact din categoria de teme necorespunzatoare; de notat insa ca în ziua sustinerii va fi evidenta diferenţa dintre cei care au teme complexe şi cei care au teme (prea) simple, şi veti primi o nota pe măsura. De asemenea, cei care nu promoveaza examenul de diploma sînt de obicei din rîndurile celor cu astfel de teme (şi ei există, chiar daca sînt relativ rari).

Cînd alegeţi tema:
în primul rînd ca nu stiţi ce alţi studenti vor prezenta în aceeaşi zi cu dvs, şi în al doilea rînd, indiferent ce credeţi şi ce vi s-a spus despre comisii, nu stiţi niciodată sigur la ce comisie veți susține. Ajunge de exemplu ca numarul de studenți la o subcomisie să depășească semnificativ numarul de la alte subcomisii, ca să se faca o redistribuire şi oamenii să ajunga la o sub comisie total neasteptata. Sau, schimbarea (ca membru) a coordonatorului vostru dintr-o subcomisie în alta va duce automat şi pe voi la noua subcomisie.

Pentru a aprecia volumul contribuției personale considerate acceptabile pentru proiectul de diplomă, reamintesc ca volumul de muncă de la fiecare disciplină este aproximat prin numarul de puncte de credit înmulțit cu 27. Deci 10 pct credit = 270 ore de lucru! Proiectul valorează cît MAI MULTE examene sau proiecte de semestru la un loc (teoretic, de 5 ori mai mult decît Proiectul 1 sau 2 care au doar 2 credite).

Despre relatia cu conducatorul, pe perioada elaborarii lucrarii: nu trebuie să considerati o problema dacă conducatorul nu "trage" de dvs, nu vă intreaba mereu ce ati mai facut prin e-mail, etc. Faptul ca nu dă dovadă de un interes la fel de mare ca al dvs este normal, nu trebuie să vă descurajeze. Profesorii au multe alte probleme pe parcursul semestrului, şi la diploma poate mai au încă 5-10-15 studenți în afara de dvs. Ei vă vor lasa, uneori, inițiativa, şi nu se vor simti "deranjati" cînd veniți să le aratati unde ati ajuns, să le puneti intrebari, să le scrieti e-mailuri, etc.

Despre relatia student-conducator-comisie: unii studenti au tendința să uite ca proiectul va fi examinat şi notat de o comisie, nu de catre conducător, spre deosebire de materia "proiect X", unde titulatul de disciplina vă dă tema şi tot el vă examineaza proiectul. Pregătiți-vă, deci, să fiți examinați de oameni străini, care nu văd decît ce prezentați în ziua susținerii: proiectul şi răspunsul la întrebări.

La ce comisie/subcomisie veti sustine?

• Veti sustine la comisia corespunzatoare sectiei (specializarii) dvs, nu a conducatorului. Comisiile sînt împartite (pe criterii destul de aleatoare) în subcomisii de cîte 5 profesori (de ex: TST-1, TST-2, etc), care lucrează în paralel.
• Dacă conducatorul este din aceeaşi directie de specializare ca şi dvs (CTI, ELA, RST, TST, MON), veti fi obligatoriu repartizat la subcomisia în care e el membru, pentru a nu forța profesorii să tot plece de la subcomisie pentru a-şi insoti studentii care sustin la alta subcomisie. Adică, dacă sînteți la TST, și conducătorul e membru la TST-2, sigur veți susține la TST-2, nu la TST-1.
  Asta inseamna ca puteţi fi despartiti de colegii de grupa, pe baza a cum v-ati ales conducatorul
• Daca conducatorul este dintr-o directie diferita (chiar şi în cadrul aceleiasi catedre, de ex conducatorul la RST şi dvs la TST), atunci veti fi repartizati la o (sub)comisie corespunzatoare specializarii dvs, şi conducatorul va trebui să plece de la comisia lui şi veni ca invitat la a dvs
• Aceste "mișcări" ale conducatorilor, întrucît nu pot fi perfect sincronizate, duc la nerespectarea stricta a ordinii afisate pe ușă - vine pentru scurt timp un conducator de la alta comisie şi studentul sau este devansat sau intirziat în functie de aceasta

Care este diferenta intre "diploma" şi "licenta"?

Pe scurt: nici una. S-a incercat diferentierea intre cei de 4 şi 5 ani, astfel ca proiectul de "licenta" să fie la 4 ani şi de "diploma" la 5 ani. Dar, aceste denumiri s-au tot schimbat. Eu am urmat sistemul de 5 ani şi am sustinut "licenta" - mai mult, am avut "norocul" să prind unul din cei 3 ani în care, şi la electronica, examenul a cuprins şi 3 probe scrise, nu numai prezentarea PD (cum se face în continuare la multe universitati). Dupa aceea, proba scrisa s-a inlocuit cu "nota la cunostinte". Dupa aceea, s-a introdus conceptul de "inginer diplomat". în 2011 "lucrarea de licenta" a fost iar rebotezata "proiect de diploma", etc, etc. Dupa cîțiva ani de la absolvire, nu mai stie nimeni exact cum s-a numit diploma lui, şi nici un angajator nu este interesat exact în ce an ai absolvit (cu unele exceptii: cei de 4 ani nu pot face direct doctorat fara master, etc). Esti inginer, să fii sanatos (acest lucru nu este valabil la Universitate, unde se fac doar 3 ani dupa noul sistem, şi masterul e privit cu mai multa importanta).

Etapa 2: Inscrierea temei la catedra de specialitate

Inscrierea temei se face sub forma unui formular stas de pe site-ul ETTI (Anexa 1/2). După obtinerea tuturor semnăturilor pe cele 3 exemplare ale Anexei, veti ridica de la secretariatul departamentului (nu al facultății) 2 exemplare.

• unul din exemplare va fi prima pagina din proiect, în original (nu xerox).
• pe al doilea îl veți duce la secretariatul facultatii în momentul inscrierii în iunie.

Etapa 3: Realizarea proiectului şi a documentatiei tiparite

Realizarea propriu-zisă depinde de temă, deci nu o pot descrie aici.

Exemplu de realizare a proiectului tipărit/PDF (doar ca continut, nu şi ca Anexe specifice ETTI)

exemplul corespunde perfect conținutului și stilului în care trebuie structurată documentatia unui proiect din categoria hard+soft la ETTI, de aceea oricine are un proiect cu parte pracrică se poate inspira de aici:

• nu se face introducere stufoasă - maxim citeva pagini
• se extrag din datasheet-urile componentelor schemele şi/sau graficele strict necesare utilizarii componentei în contextul dat;
• Atentie! în plus fata de acest exemplu, fiecare datasheet din care se preiau figuri trebuie trecut la bibliografie, şi în "caption-ul" figurii trebuie facuta trimiterea la referinta bibliografică sau măcar menționat: "Sursa: Firma", de exemplu "Sursa: National Semiconductor"
• extrageți informații din datasheet doar dacă sînt relevante (de ex. nu prezentati timerele uC dacă nu le folosiți, etc)
• se imparte proiectul în capitole, corespunzatoare blocurilor logice şi funcționale, care se detaliază
• se explica motivul alegerii fiecarei solutii tehnice; dacă e cazul, se pot prezenta şi soluții care au fost aplicate initial şi apoi schimbate, explicînd de ce (este chiar foarte bine, arată că ați lucrat și experimentat)
• se detaliază algoritmul/algoritmii folositi și rezultatul acestora; dacă se pot face comparații între ei, este foarte bine
• se prezintă problemele apărute şi modul de rezolvare (dar nu chestiuni banale și cauzate de neatenție cum ar fi arderea vreunei componente pt că a fost conectată greșit!).
• se prezintă rezultatele măsurătorilor/simulărilor făcute, eventual capturi de ecran de osciloscop relevante, orice alte rezultate măsurabile, concrete, obținute pe macheta dvs, eventual comparații cu alte situații, nu doar faptul că "a functionat"
• orice lucru experimentat/măsurat de dvs merită documentat, chiar dacă nu e f. complex (vezi fig. 47 - timpul de comutare al unui comutator); arată că ați lucrat concret la proiect
• în anexe se pun: poze, scheme complete, cablaje (mai multe straturi), listing de cod (chiar daca bucăți de scheme şi porțiuni de cod apar şi în capitole)

Este recomandată includerea diagramei Gantt

Atentie la bibliografie, mai ales pentru studentii cu proiecte practice şi/sau software;

• includeți şi un numar de cărți (specificînd editura) şi (pentru proiectele cu caracter mai stiintific) articole de revistă sau conferință.
• nu citați Wikipedia! Căutați în articolele de pe Wikipedia referințele pe baza cărora au fost scrise, și citați-le pe acelea! Wikipedia este un bun punct de plecare, dar în sine nu este o sursă de informație originală, în plus, oricine poate edita un articol de pe Wikipedia.
• proiectele care includ doar linkuri către site-uri de web sînt necorespunzătoare și aproape mereu sînt criticate de către comisie. Includeți și astfel de linkuri, dar nu numai!

Nu uitați că scrieți un proiect de diplomă pentru obținerea titlului de inginer, şi nu un tutorial "Electronica pentru tonți". De aceea, nu insistați pe lucruri triviale: au existat studenți care au prezentat pe aproape o pagină un divizor rezistiv, o sursă cu 7805, etc și comisia i-a criticat pentru asta

Legat de punctul precedent, pentru cei care au roboți şi alte proiecte cu parte mecanică: nu lungiți descrierea acestei părți, în detrimentul părții de electronică/algoritimi/experimente facute.

Una din situatiile în care la ETTI din fericire, conteaza fondul şi nu forma, se referă tocmai la proiectul de diplomă. Nu consumați timp şi bani pentru a face o lucrare care să arate foarte bine din punct de vedere "tipografic": tiparire color, hîrtie și copertă scumpă, etc. Comisia va ignora complet aceste aspecte, şi vă va critica pentru greșelile de substanță: greșeli de traducere/gramatică/ortografie flagrante, şi probleme de continut, bibliografie etc. Oricum, proiectul tipărit ajunge la gunoi/ la reciclare în cel mai bun caz, doar documentul electronic se arhivează.

Coperțile de carton rigid sînt interzise! folosiți sistemul cu inele și copertă de plastic transparentă; sînt, oricum, mai ieftine.

Etapa 4: Inscrierea la secretariat pentru sustinere

Inscrierea la secretariatul facultatii se face pentru a se scrie catalogul. Datele şi actele necesare se afișează pe site-ul ETTI. Formularul de înscriere îl completati pe studenti.pub.ro. Atentie! nu se va încărca proiectul PDF pe studenti.pub.ro, ci pe site-ul ETTI.

Etapa 5: Realizarea slide-urilor şi prezentarea proiectului în faţa comisiei

Aceasta etapă, cea mai scurtă dintre toate, vă determină într-o măsură importantă nota. Ca o observație, poate unii ați auzit că, uneori, membrii comisiei nu au fost prea atenți la prezentari, au examinat foarte repede, unii au vorbit la telefon, au plecat din sală, etc, şi atunci vă puneți intrebarea "de ce să muncesc din greu luni de zile pentru ca să nu se uite nimeni la mine ?". Acesta este un mod gresit de a pune problema. Proiectul nu îl faceți pentru comisie ci pentru a învăța ceva de pe urma sa. Cu cît aveti un proiect mai complex şi cu cît rezolvati mai multe probleme în timpul realizării sale, cu atît învățati mai multe.
Personal, pot să declar că lucrul la proiectul de diplomă a fost pentru mine una din cele mai utile experiențe din cadrul facultății. Și realizarea prezentării PPT este importantă, caci veți mai avea de realizat prezentări şi din păcate se dovedește ca mulți nu stiu să faca o prezentare ca lumea (şi nu ma refer aici la aspectul artistic).

De asemenea, nu trebuie ignorat că dezinteresul comisiei este generat în parte de numeroasele prezentări foarte slabe, pline de teorie, formule şi generalități care s-au tot vazut, în loc ca studenții să se concentreze pe partea creativa şi personală (care, din păcate, uneori e minimală). De ce cred unii studenţi că profesorii sînt interesați să li se explice lor cum se propagă lumina prin fibre optice, sau cum funcţioneaza sistemul GSM/3G/4G? Proiectul de diplomă nu este o ocazie pentru a "inversa rolurile", să predați voi teorie profesorilor!

Exemplu de prezentare ppt bună pe care observaţi ca există foarte puțin text, căci cuvintele rostite de prezentator completează, nu duplică, ceea ce se află pe slide-uri. Prezentarea conține exact ceea ce trebuie:

• fără povești în introducere (despre "istoria roboticii" sau alte lucruri nerelevante).
• poza machetei pentru a anunța de la început ce s-a făcut de fapt
• schema bloc, care anunță schemele de detaliu care urmează
• schema fiecărei părți funcționale, pe rînd
• ilustrarea funcționării acelei părți prin măsurare (valori numerice, grafice, ecrane de osciloscop) sau simulare
• extragerea din datasheet-uri strict a acelor aspecte cu care s-a lucrat (de ex. folosirea modului PWM de la uC sau modul de funcționare al senzorului)
• poze de detaliu a unor module individuale
• organigrame pt. algoritmi, soft

Cîteva lipsuri/greseli ale acestei prezentări:

• ar trebui o idee mai mult text
• lipsa unui slide cu cablajele realizate
• capturile de ecran (forme de undă) de pe osciloscop nu au legendă
• nu se detaliază comunicarea cu PC (sub ce formă se trimit datele, ce se vede pe PC, etc)
• la slide-urile cu "microcontroller" ar fi fost utile capturi de ecran de osciloscop la "PWM" si "Multiplexare afisaj 7 segmente". Este un exemplu de situatie în care un efort mic (osciloscopul era disponibil, s-au făcut deja alte capturi) produce rezultate mari.
• concluziile sînt minimale (formularea lor ar putea fi îmbunătățită), în esență la un proiect practic concluzia este obținerea rezultatelor și funcționalității respective. Dacă se obțin rezultate comparative care nu erau evidente la început (de exemplu că senzorul sau motorul de tip X e mai potrivit decît Y), sau indicații de tipul "greșeli care s-au făcut și ar trebui evitate în viitor", acestea se vor trece și ele la concluzii.
• un slide cu contributiile, listate punctual (realizarea schemelor pt. modulele X,Y si Z, realizarea cablajelor pentru ..., realizarea simulărilor în softul ... pentru modulele ...)

Reguli generale pentru prezentarea dvs:

• Experiența spune ca prezentarea are pondere majoritară în punctaj! Există studenți cu multă muncă care nu au luat nota așteptată pt că au avut un speech sau slide-uri proaste, s-au bîlbîit, şi pe global nu au convins comisia asupra a ceea ce au facut, şi viceversa: studenți care nu au făcut mare lucru dar au prezentat foarte bine. De aceea, trebuie să acordați maximă atenție lucrului la prezentare. Proiectul tipărit este frunzărit în treacăt, dar prezentarea o aude toata lumea. Regula nr. 1: Acordați atentie maximă prezentării şi REPETAȚI-O înainte , de cîte ori este nevoie, pînă vă iese cum trebuie! Este indicat să repetati în faţa cuiva care nu are cunostințe în domeniu (prietena/prietenul) pentru ca s-ar putea să observe lucruri la care nu v-ati gîndit. Nu uitati ca şi o parte din membrii comisiei au alte specialități!

• La început veți explica care este domeniul studiat şi ce anume ați abordat dvs (în special la temele cu aspecte teoretice mai puțin evidente, mai puțin la roboți, programe Android cu funcții clare, etc), şi imediat dupa aceea, ce ați făcut concret, chiar daca veți prezenta detaliile mai încolo. Daca se pretează, este recomandat un slide initial care să conțină o diagramă (reprezentare ierarhică) a domeniului studiat şi a subdomeniilor conexe, arătînd unde se încadreaza lucrarea dvs de diploma şi/sau la ce servește, şi unde ați avut dvs contribuții - de exemplu desenati mai multe blocuri reprezentînd domeniile/subdomeniile şi hasurati/ colorati cele abordate de dvs.
  Dacă aveți o machetă, includeți de la început o poză în prezentare. Dacă aveți un program, niște capturi de ecran.
  Aceasta e o regulă generală a oricărei prezentări, atunci cînd o parte dintre spectatori (membrii comisiei) au cu totul alte specialități - de ce credeți că profesorul de DE sau CAD o să înțeleagă care e contribuția dvs la un program Android (ce exista dinainte si ce ati scris dvs), dacă nu explicați foarte clar?
  Au fost destule cazuri cînd unii membri ai comisiei efectiv nu au înțeles ce a facut absolventul în lucrare. Prin urmare, este interesul dvs să vă adresați tuturor membrilor, nu doar conducătorului care are un singur vot, sau eventual nici unul (dacă e în comisie conducătorul notează, dacă nu, nu; deci ponderea sa e cel mult 1/5). Regula nr. 2 - poate cea mai importantă - Asigurați-vă ca membrii comisiei vor înțelege din prezentare ce ați făcut! Prezentarea nu o faceți pentru conducător, ci pentru comisie!

• Concluziile proiectului trebuie să fie la obiect, nu să promiteți "dezvoltări viitoare" care nu există încă, și nici să nu exagerați (studenți care au făcut un roboțel care de abia merge, dar care pretind că "ar putea fi folosit de către serviciile de intervenție la dezastre pentru a salva oameni"). Nota o primiți pe ce ați făcut, nu pe ce ați putea face în viitor.

• Speechul va fi repetat în prealabil pentru a se incadra în 10 minute. La temele mai teoretice, în ultimul minut trebuie prezentate obligatoriu concluziile, în special pentru temele cu puternic caracter teoretic. Comisia vă poate întrerupe dacă depășiți timpul şi unii vă vor depuncta pentru că încadrarea în timp intră în baremul de notare. Timpul poate părea foarte mic pentru un proiect complex, DAR daca membrii comisiei vor mai multe detalii, vă vor întreba dupa ce terminati prezentarea (nu există limită de timp la examinare). Oricum, pentru anumite proiecte mai complexe nici o oră nu ar fi suficientă, deci trebuie stabilit un timp conventional pe care să-l respecte toata lumea. Regula nr. 3: nu depășiți timpul alocat! - încadrarea în timp face parte din baremul de notare!.
  În plus, timpul a fost ales mic tocmai pentru a limita cît mai mult teoria generală şi "poveștile" care NU ar trebui să se afle în prezentare! (arhitectura 2G/3G/4G, etc).

• În prezentare, este recomandată folosirea persoanei I (am facut, am simulat, am construit, etc) pentru a sublinia contribuțiile personale. Exprimarea generică, impersonală (a fost simulat, s-a verificat) în legatura cu ceva facut de dvs este puternic descurajata. Insistați asupra a ceea ce ati facut practic (vindeti-vă marfa!!!), chiar dacă nu are mare valoare știintifică (nici nu se cere de la un proiect de diplomă). În schimb, în documentul scris este recomandabilă prezentarea impersonală.

• Timpul de prezentare PPT NU include şi timpul prezentării machetei sau programului (dacă există), aici însă încercați să minimizați timpii morti, adică calculatorul să fie deja pornit, cablurile trase şi conectate, etc. Faceți aceste pregatii în LINIȘTE în spatele salii în timp ce prezintă colegul dinaintea dvs. Nu presupuneți ca exista acces internet sau acoperire GSM/GPS etc etc în sala - verificați acest lucru pentru a nu avea surprize. De asemenea nu aduceti prezentarea într-un format gen PostScript, OpenOffice, Prezi, filmulețe etc, decît dacă veniți cu laptopul propriu SAU știți sigur că e suportat de calculatorul din sala dvs.

  Demonstrarea efectivă a programului/machetei se face uneori imediat dupa cele 10 minute, alteori însă mai întîi prezinta teoretic toata lumea şi apoi se merge în grup la demonstrație, deci includeți explicatii în prezentare pt ca comisia să își aducă aminte de prezentarea dvs cînd va vedea aplicatia.

• NU faceti slide-uri pline de text, dupa care dvs citiți precum Andreea Esca de pe prompter; hint: telespectatorii nu văd prompterul de pe care citeste crainicul, la prezentare însă, comisia vede acelasi slide pe care îl vedeti si dvs!

  Slide-urile trebuie să aiba cît mai multa grafică, liste, tabele, idei principale etc, organigrame, poze, etc, textul vorbit de dvs fiind o "explicare" a conținutului slide-ului şi nu o citire a lui! Cea mai proastă impresie asupra comisiei o face studentul care citește niste texte pe care comisia le vede deja şi le poate citi în avans! Regula nr. 4: cît mai puțin text pe slide-uri!

• Nu există o regulă privind numărul de slide-uri (de exemplu 1 pe minut); depinde de ce este pe fiecare slide. Asigurați-vă că, atunci cînd vorbiți, să se afle mereu ceva relevant pe slide, la care ar fi foarte util să indicați cu un laser pointer, un băț de lemn sau cursorul de mouse. Un slide la care nu puteţi indica, mai ales dacă conține desene, scheme sau diagrame, iși pierde din valoare.

• Evitaţi să faceti puține slide-uri cu foarte mult conținut astfel încît scrisul şi pozele să ajungă de mici dimensiuni şi să fie greu vizibile. Întindeți pozele, graficele, etc, pînă la marginea ecranului, acoperind dacă e nevoie siglele şi alte elemente de decor. Aveți grijă la fontul axelor de coordonate. În general fontul sub 18-20pt este de evitat în prezentări.

• O mare greșeală: în ultimele zile atudentul intră în criza de timp, programul/macheta facută nu merge cum ar trebui sau merge chiar mai prost decît cu ceva timp înainte (legea lui Murphy). Prin urmare ei decid, dezamăgiți, ca nu o să mai demonstreze funcționarea în faţa comisiei. ACEST LUCRU NU SE FACE. Aduceti tot ce ati facut, chiar şi variante experimentale abandonate între timp. Diferenta între cineva fara nimic practic (numai studiu teoretic) şi cineva cu CEVA practic (chiar daca e incomplet şi cu probleme) este enorma. Ginditi-vă ca şi proiectele industriale reale, chiar şi naveta spațiala sau telescopul Hubble, au fost finalizate doar dupa multe explozii, eșecuri, întîrzieri, depășiri de buget etc, şi membrii comisiei stiu asta! Regula nr. 5: maximizați importanța a ceea ce ati facut, chiar daca este incomplet!

• Să nu aveti formule, scheme electronice, grafice etc pe care să nu fiti în masura să le explicati în detaliu daca veti fi intrebati! Ce altceva să vă intrebe membrii comisiei, daca nu să detaliati vreun aspect care EXISTA DEJA pe slide-urile sau în lucrarea dvs? se presupune ca stiti în primul rînd ce ati scris! Membrii comisiei vor frunzari proiectul şi vă vor pune citeva intrebari din el, sau vor cere să vă intoarceti la un anumit slide şi vă vor intreba de acolo. Fiecare membru se va opri pe acel paragraf, ecuatie sau figura care se apropie de domeniul sau de specialitate, chiar daca dvs considerați ca acea parte a proiectului este putin importantă. Regula nr. 6: veti fi intrebati în principal din ce ati scris în proiect. Din ORICE ati scris în proiect, chiar daca dvs "vi se pare" ca partea respectiva nu e prea importanta, de exemplu aveți o antenă dar dvs nu știți ce e aceea antenă în lambda/4 (cea mai simplă antenă).

• Dacă folositi softuri de prezentare mai "de efect" (de ex. Prezi in loc de PPT), atentie să nu exagerati cu partea de estetică vs. continutul tehnico-stiintific, care e cel mai important. Nu veti fi notat după cum "zboară slide-urile" ci după ce este pe ele !

• Repetiția are şi rolul să vă asigurați ca puteţi vorbi cursiv şi convingator, fara a uita nimic important, şi fara a avea nevoie să vă uitati pe foi. Regula nr. 7: în nici un caz nu veti citi prezentarea de pe foi!

• O situatie ridicolă întîlnită în ultimii ani: proiecte făcute la anumite firme, în care unele aspecte sau softul erau "confidențiale" şi nu erau incluse! Au fost studenti angajati la un operator GSM de exemplu, care au enervat comisia cu formulari de genul "aceste măsurători de propagare au fost făcute pe o strada, dar nu vă pot spune care" (de parcă era mare secret). Proiectele cu adevarat confidențiale, cum sînt cele facute la instituții militare de învățamînt, sînt susținute în faţa unor comisii care au autorizațiile de securitate necesare. Nimeni nu vă obligă să luati un proiect la o firmă particulară, iar daca o faceți, asigurati-vă ca il puteţi sustine public! altfel, riscați să nu îl promovați. Proiectul e proiect, e încă în cadrul școlii, nu rezultă că dacă aveți servici, automat proiectul se face la servici. De la servici primiți salariu, nu notă.
  Completare 2013: în regulamentul lucrării de absolvire am adăugat un paragraf care descrie posibilitatea cenzurării parţiale a proiectului (dar numai cu acordul sefului de departament), în astfel de cazuri bine justificate.

• Întrebați conducatorul dacă puteţi face o repetitie a prezentarii în faţa lui; multi vor accepta, chiar unii vă vor cere ei acest lucru (dar daca nu o fac, nu inseamna ca nu sînt de acord daca doriti dvs; la mine este obligatorie). Repetitia este foarte utilă, pe de o parte pentru că e foarte probabil să vă găseasca greseli, şi pe de alta parte pentru ca vă va micsora "emotiile" la prezentarea propriu-zisă.

• Nota pe "cunoștințele generale din domeniul proiectului" (adică răspunsurile la întrebări): această notă inlocuiește examenul scris de licență care există la alte universități, de ex. ASE (nu se aplică și la dizertație, unde aveți doar nota pe proiect). Puteţi primi intrebari teoretice din orice chestiune legata oricît de vag de proiect. De exemplu, daca proiectul contine scheme electronice, întrebări despre tranzistoare, reactie, etc. Dacă conține soft, despre programare în general, algoritmi, etc. Aceste întrebări sînt foarte generale, şi puteţi fi întrebați aproape orice.

  Atenție: Tineți seama ca daca proiectul dvs se bazează pe orice tehnologie mai nouă decît cunosc profesorii din comisie, (în special limbaje de programare, baze de date, aplicații web...), ei vă vor intreba lucruri mai generale, pe care trebuie să le știți; se presupune ca inginerul trebuie să aiba şi viziune de ansamblu, nu să fie un super-specialist care să stie "totul despre nimic". În caz contrar, riscați să vă alegeti cu o notă mică la "cunostinte".

• Asteptați-vă să primiți întrebări neașteptate (sic). Tocmai faptul ca unii membri ai comisiei sînt de alte specialitati spune ca acest lucru este destul de probabil. De asemenea, poate fi un semn ca dvs v-ati concentrat asupra unor detalii tehnice dar respectivul din comisie nu a înteles o chestiune mai de fond (de exemplu ce exista deja şi de unde incepe contributia dvs, desi pt. dvs e "evident"). La aceste întrebări trebuie să răspundeti cît mai clar (şi mai relaxat) cu putinta, pentru a demonstra ca sinteti stapini pe proiectul dvs. Dacă întrebarea nu este bine pusă, dați totuși un răspuns tehnic care să dovedească că stăpîniți domeniul. Nu răspundeti "cu dispreț" - în aceeaşi situatie puteţi fi şi în industrie, cînd poate clientul pune întrebari "stupide", dar după cum se stie, "clientul are intotdeanua dreptate".

• Despre participare: chiar daca uşa se tine inchisa, sustinerea este PUBLICA. Daca usa este în spatele salii puteţi intra/iesi în liniste chiar în timpul prezentarilor, iar daca nu, în pauzele dintre 2 prezentari. Doar la deliberări sînteți dați afară din sală (și apoi invitați înapoi). Este foarte util să participati la o sustinere anterioara pentru a vă obisnui cu atmosfera, genul de intrebari, etc. Studentii de an < 4 care citesc această pagina sînt sfătuiți să asiste la cîteva susțineri pentru a se obișnui cu atmosfera.

• Nu exista punctaj pentru vestimentatie.

Succes!

Inapoi